Vibrează prin inimi un magic impuls,
Un val de iubire se îneacă prin puls,
O undă măreaţă din punctul mişcării
Coboară-n materia din planul visării,
Tumultul de unde din rostul galactic
Tresaltă prin susurul dorului cuantic,
Se înnoadă în ghemul realului tremur
În huma născută dintr-un cutremur,
În carnea atomilor din praful stelar,
Lumină celestă din spectrul solar,
Lovită de ţărmul durerii din minte
Să mişte o undă a aducerii aminte,
Să mişte vibraţii de înalte senzaţii,
Iubiri tremurânde din constelaţii,
Fioruri venite cu dorul din versuri
Cu gânduri slăvite din universuri,
Ce adună în colbul luminii terestre
Întregi rezonanţe de valuri celeste,
Vibraţii din visul aluatului cuantic
Înscrise în durerea dorului antic,
Închise în mintea materiei haină,
Păstrate cu grijă într-o pură taină,
Să nu ajungem la ea cu gândirea,
Să nu prindem din urmă iubirea ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu